BELLEROPHONTES

mitologia greacă >> eroi >> Bellerophon (Bellerophon))

BELLEROPHONTES (Bellerophon) a fost unul dintre cei mai celebri eroi ai mitului. A fost fiul zeului Poseidon și Eurynome, soția regelui Glaukos (Glaucus) din Korinthos (Corint). În tinerețe, Bellerophontes a capturat calul înaripat Pegasos în timp ce venea să bea din fântâna orașului.

mai târziu a fost exilat pentru uciderea unui membru al familiei și a călătorit la curtea regelui Proitos (Proetus) în Argos pentru purificare. Regina, cu toate acestea, a dezvoltat o poftă pentru erou și când a respins-o, ea i-a spus soțului ei că a încercat să o încalce.

Proitos l-a trimis apoi la regele Iobates din Lykia (Lycia) cu o scrisoare închisă prin care cerea ca tinerii să fie omorâți. Iobates a fost reticent în a face acest lucru el însuși și așa i-a poruncit lui Bellerophontes să ucidă khimaira (Chimera) care respira focul, care distrugea pământul. El a mers în luptă împotriva fiarei pe spatele Pegasos și a ucis-o conducând o suliță cu vârf de plumb în esofagul său de foc.

regele i-a ordonat apoi să supună tribul barbar Solymoi și mai târziu Amazonele, dar din nou s-a dovedit victorios. În cele din urmă, Iobates a poruncit gărzilor sale să-i pândească și să-i omoare pe tineri, dar i-a ucis pe toți. Regele a fost forțat să recunoască faptul că Bellerophontes trebuie să fie fiul unui zeu și l-a primit în casa lui ca ginere și moștenitor al său.

în ciuda tuturor succeselor sale, Bellerophontes nu era încă mulțumit și a căutat să urce la cer pe spatele lui Pegasos. Zeus a fost înfuriat de prezumția sa și a trimis un gadfly să înțepe calul, determinându-l să se prăbușească și să-l arunce pe erou înapoi pe pământ. După aceasta, el a rătăcit singur în lume, disprețuit atât de zei, cât și de oameni.

etimologia mitologică a numelui Bellerophontes a fost „ucigașul lui Belleros” din greaca Belleros și phonos. Cu toate acestea, este probabil ca numele să însemne inițial „purtător de rachete” din cuvintele grecești belos și Phore XV.

familia BELLEROPHON

părinți

descendenți

ISANDROS, HIPPOLOKHOS, LAODAMEIA (Homer Iliada 6.154)
LAODAMEIA (de Philonoe) (Apollodorus 2.33 & 3.1)

ENCYCLOPEDIA

BELLE ‘ Rhon sau BELLEROPHONTES (Bellerophon sau Bellerophont), numit în mod corespunzător Hipponous, a fost un fiu al regelui Corint, Glaucus și Eurymede, și un nepot al lui Sisif. (Apollod. i. 9. 3; Hom. Il. vi. 155.) Conform lui Hyginus (Fab. 157; comp. Pind. Ol. xiii. 66), a fost fiul lui Poseidon și Eurymede. Se spune că a primit numele Bellerophon sau Bellerophontes din uciderea nobilului Corint, Bellerus. (Tzetz. ad Lycoph. 17; Eustath. Hom. p. 632. Alții au relatat că și-a ucis propriul frate, Deliades, Peiren sau Alcimenes. (Apollod. ii. 3. 1, & c.) pentru a fi purificat de crimă, oricare ar fi fost, el a fugit la Proetus, a cărui soție Anteia s-a îndrăgostit de tânărul erou; dar ofertele ei fiind respinse de el, ea l-a acuzat soțului ei că i-a făcut propuneri necorespunzătoare și a insistat să fie omorât. Proetus, nedorind să-l omoare cu propriile sale mâini, l-a trimis la socrul său, Iobates, rege în Lycia, cu o scrisoare sigilată în care acesta din urmă a fost rugat să-l omoare pe tânăr. În consecință, Iobates l-a trimis să omoare monstrul Chimaera, crezând că va pieri cu siguranță în concurs. Bellerophon a montat calul înaripat, Pegasus, și ridicându-se cu el în aer, a ucis Chimera de sus cu săgețile sale. Iobates, fiind astfel dezamăgit, l-a trimis din nou pe Bellerophon, mai întâi împotriva Solymi și apoi împotriva amazoanelor. Și în aceste concursuri a fost victorios; și când, la întoarcerea la Lycia, a fost atacat de cei mai curajoși Lycieni, pe care Iobates îi pusese în ambuscadă în acest scop, Bellerophon i-a ucis pe toți. Iobates, văzând acum că era fără speranță să încerce să-l omoare pe erou, i-a arătat scrisoarea pe care o primise de la Proetus, i-a dat fiicei sale (Philono, Anticleia sau Cassandra) pentru soția sa și l-a făcut succesorul său pe tron. Bellerophon a devenit tatăl lui Isander, Hippolochus și Laodameia. Aici Apollodorus rupe povestea; și Homer, a cărui relatare (vi. 155-202) diferă în unele puncte de cea a lui Apollodor, descrie perioada ulterioară a vieții lui Bellerophon doar spunând că a atras asupra sa ura zeilor și, consumat de durere, a rătăcit singur prin câmpul Aleian, evitând căile oamenilor. Trebuie să remarcăm aici cu Eustatie, că Homer nu știe nimic despre Bellerophon care a ucis Chimera cu ajutorul lui Pegasus, care trebuie, prin urmare, privită cu toată probabilitatea ca o înfrumusețare ulterioară a poveștii. Modul în care a distrus Chimera este astfel descris de Tzetzes (l. c.): a fixat plumbul până la vârful lancei sale și l-a aruncat în gura care respira focul Chimerei, care a fost ucis în consecință de plumbul topit. Potrivit altora, Bellerophon a fost asistat de Athena Chalinita sau Hippia. (Paus. ii. 1. 4; pind. l. c.; Strab. viii. p. 379. Unele tradiții au afirmat că a încercat să se ridice cu Pegasus în cer, dar că Zeus a trimis o Gad-fly, care l-a înțepat pe Pegasus astfel, încât l-a aruncat pe călăreț pe pământ, care a devenit șchiop sau orb în consecință. (Pind. Isth. vii. 44; Schol. ad Pind. Ol. xiii. 130; Horat. Carm. iv. 11. 26.) O poveste ciudată despre Bellerophon este relatată de Plutarh. (De Virt. Mul. p. 247, & c.) Bellerophon era venerat ca erou la Corint și avea un sanctuar lângă oraș în Cypress grove, Craneion. (Paus. ii. 2. § 4.) Scene din povestea lui Bellerophon au fost frecvent reprezentate în opere de artă antice. Concursul său cu Chimera a fost văzut pe tronul lui Amyclae (ii. 18. 7), și în vestibulul templului Delphic. (Eurip. Ion, 203.) Pe Monede, Pietre prețioase și vaze, el este adesea văzut luptând împotriva Chimera, luând concediu de Proetus, îmblânzind Pegasus sau dându-i să bea sau căzând din el. Dar, până la descoperirile recente din Lycia de către Domnul Fellows, nu a fost cunoscută nicio reprezentare a lui Bellerophon în nicio operă de artă importantă; cu toate acestea, în sculpturile Lyciene este văzut călărind pe Pegasus și cucerind Chimera.

Sursa: Dicționar de biografie și mitologie greacă și romană.

caractere & locurile mitului

caractere

Sisif (Sisif). Un rege timpuriu al Korinthos (Corint) și bunicul lui Bellerophontes care a fost condamnat la chinuri în lumea interlopă pentru crimele sale.
GLAUKOS (1) (Glaucus). Regele Corintului (Corint) al cărui tată încornorat a fost Bellerophontes.
GLAUKOS (2) (Glaucus). Un prinț Lykian (Lycian) și nepotul lui Bellerophontes care a luptat în Războiul Troian.
EURYNOME. Soția regelui Glaukos din Korinthos (Corint), care a fost mama lui Bellerophontes de către zeul Poseidon
POSEIDON. Zeul mării și tatăl lui Bellerophontes.
BELLEROPHONTES (Bellerophon). Eroul-prințul din Korinthos (Corint), stăpânul calului înaripat Pegasos și ucigașul Khimaira (Chimera).
PEGASOS (Pegasus). Un cal înaripat, fiul lui Poseidon și Gorgon Medousa( Medusa), care era armăsarul-și fratele vitreg-al lui Bellerophontes.
ATHENA. Zeița patronă a eroilor care l-au asistat pe Bellerophontes în timpul numeroaselor sale încercări.
DELIADE. Un fiu al regelui Glaukos din Korinthos care a fost ucis de fratele său vitreg Bellerophontes.
BELLERO. Un Corintian ucis de Bellerophontes.
AITHRA (Aethra). O prințesă de Troizenos (Troezen) din Argolis care a fost curtată de Bellerophontes și mai târziu a devenit mama lui Tezeu.
PROITOS (Proetus). Regele Argosului.
STHENEBOIA (Stheneboea) sau ANTEIA (Antia). Soția regelui Proitos din Argos și fiica regelui Iobates din Lykia.
IOBATES. Un rege din Lykia (Lycia) și socrul Regelui Proitos din Argos care a comandat Bellerophontes ucide Khimaira (Chimera).
KHIMAIRA (Himera). Un leu cu trei capete, care respira focul, care a devastat mediul rural Lykian.
AMISODAROS (Amisodarus). Un om Lykian care a crescut Khimaira (Chimera).
SOLYMOI (Solymi). Un trib barbar care a hărțuit granițele Lykia (Lycia).
Amazone (Amazoane). Un trib de femei războinice.
PHILONOE. Fiica regelui Iobates din Lykia (Lycia) și soția lui Bellerophontes.

locuri

KORINTHOS (Corint). Un oraș de pe Istmos din Peloponezul grecesc.
EPHYRA. Un nume vechi pentru Korinthos.
ARGOS. Un oraș din Peloponezul grecesc, la vest de Korinthos.
LYKIA (Lycia). O țară de pe coasta Mării Egee din Anatolia (Turcia modernă), care conținea o serie de colonii grecești.
KRAGOS (Cragus). Un munte din Lykia, care a fost casa Khimaira (Chimera).

citate din literatura clasică

Homer, Iliada 6. 144 – 221 ff (trans. Lattimore) (epopeea greacă C8th Î. HR.):
” fiul strălucitor al lui Hippolokhos (Hippolochus) a răspuns: „fiul cu inima mare al lui Tydeus, de ce să întrebi generația mea? . . . Dacă doriți să aflați toate acestea și să fiți siguri de genealogia mea : există o mulțime de oameni care o cunosc. Există un oraș Ephyre , în colțul Argosului pășunat de cai; acolo a trăit Sisif, fiul lui Aiolos (Aeolus) și a avut un fiu numit Glaukos (Glaucus), iar Glaukos la rândul său a născut Bellerophontes cel fără vină. Lui Bellerophontes zeii i-au acordat frumusețe și bărbăție dorită; dar Proitos (Proetus) în mânie a conceput lucruri rele împotriva lui și l-a alungat din propriul său domeniu, deoarece era mult mai mare, din țara Argivă pe care Zeus o rupse până la stăpânirea sceptrului său. Frumoasa Anteia, soția lui Proitos, a fost lovită de pasiune să se îndrăgostească de el și totuși nu putea să-i amăgească pe Bellerofonii viteji, a căror voință era virtuoasă. Ea s-a dus la Proitos, regele, și i-a rostit minciuna : „vrei să fii ucis, Proitos? Apoi ucide Bellerophontes care a încercat să se întindă cu mine în dragoste, deși am fost dispus.”Deci, ea a vorbit, și mânia a pus stăpânire pe rege la povestea ei. S-a abătut de la a-l ucide, deoarece inima i-a fost uimită de o astfel de acțiune, dar l-a trimis la Lykia (Lycia) și i-a înmânat simboluri ucigașe, pe care le-a înscris într-o tabletă pliabilă, suficient pentru a distruge viața și i-a spus să o arate tatălui soției sale, ca să poată pieri.
‘Bellerophontes s-a dus la Lykia în convoiul fără prihană al zeilor; când a venit la pârâul de alergare al lui Xanthos (Xanthus) și Lykia, Domnul din Wide Lykia i-a oferit onoare plină de inimă. Nouă zile l-a distrat cu jertfa a nouă boi, dar după aceea, când s-au arătat degetele trandafirului din zorii a zecea, a început să-l întrebe și a cerut să i se arate simbolurile, orice ar putea purta de la ginerele său, Proitos. Apoi, după ce i s-au dat simbolurile rele ale ginerelui său, l-a trimis mai întâi cu ordine de a ucide Khimaira (Himera) nimeni nu s-ar putea apropia; un lucru de nemuritor face, nu uman, leu-fronted și șarpe în spatele, o capră în mijloc, și sforăind suflarea flăcării teribil de foc luminos. El a ucis Khimaira, ascultând prevestirile nemuritorilor.
‘ apoi, după aceasta, a luptat împotriva gloriosului Solymoi (Solymi) și aceasta a crezut că este cea mai puternică bătălie cu oamenii în care a intrat; dar în al treilea rând a măcelărit Amazoanele (Amazoanele), care se luptă cu oamenii în luptă. Acum, ca el a venit înapoi regele filate o altă trădare încurcătură; pentru că i-a ales pe cei mai curajoși bărbați din Wide Lykia, a întins o capcană, dar acești oameni nu s-au mai întors acasă după aceea, deoarece toți au fost uciși de bellerophontes fără prihană. Apoi, când împăratul l-a cunoscut pentru stocul puternic al zeului, l-a reținut acolo, i-a oferit mâna fiicei sale și i-a dat jumătate din toate privilegiile împărătești. Astfel, oamenii din Lykia au tăiat o bucată de pământ, depășind pe toți ceilalți, plugul fin și livada pentru ca el să le administreze.
‘mireasa lui a născut trei copii vitejilor Bellerophontes, Isandros (Isander) și Hippolokhos (Hippolochus) și Laodameia. Laodameia s-a îndrăgostit lângă Zeus al sfaturilor și l-a purtat ca un zeu Sarpedon al căștii de aramă. Dar după ce Bellerophontes a fost urât de toți Nemuritorii, a rătăcit singur prin câmpia Aleios (Aleus), mâncându-și inima, îndepărtându-se de urmele călcate ale umanității. În ceea ce-l privește pe Fiul Său Isandros, Ares insatiatul luptei l-a ucis într-o luptă strânsă împotriva gloriosului Solymoi, în timp ce Artemis din frâiele de aur a ucis-o pe fiică în mânie. Dar Hippolokhos ma născut , și eu pretind că este tatăl meu; m-a trimis la Troia și m-a îndemnat să fiu mereu printre cei mai viteji și să-mi țin capul deasupra altora, fără a face de rușine generația părinților mei, care au fost cei mai mari oameni din Efire și din nou din Lykia largă. Aceasta este generația mea și sângele din care pretind că m-am născut.’
el a vorbit, iar Diomedes a fost bucuros de marele strigăt de război . . . și în cuvinte de prietenie câștigătoare, el i-a vorbit păstorului poporului : ‘Vezi acum, tu ești prietenul meu oaspete de departe în timpul părinților noștri. Briliantul Oineus (Oeneus) a fost odată gazda lui Bellerophontes cel fără vină, în sălile sale, și douăzeci de zile l-a reținut, iar aceștia doi și-au dat reciproc daruri fine în semn de prietenie. Oineus i-a dat oaspetelui său o centură de război strălucitoare cu vopsea roșie, Bellerophontes o ceașcă de băut aurie și cu mâner dublu, lucru pe care l-am lăsat în urmă în casa mea când am venit în călătoria mea.'”

Homer, Iliada 16. 327 ff:
” doi frați . . . Tovarășii nobili ai lui Sarpedon și fiii aruncători de sulițe ai lui Amisodaros, cel care îl hrănise pe Furiosul Khimaira (Chimera) pentru a fi un rău pentru mulți.”

Hesiod, cataloage de femei Fragment 7 (din Berlin papirusuri nr 7497; Oxyrhynchus papirusuri 421: 3) (trad. Evelyn-White) (epopeea greacă C8th sau C7th Î.HR.):
„Eurynome fiica lui Nisos (Nisus), fiul lui Pandion, căruia Pallas Athene i-a învățat toată arta, atât inteligența, cât și înțelepciunea; pentru că era la fel de înțeleaptă ca zeii. Un miros minunat a crescut de la hainele ei de argint ca ea sa mutat, și frumusețea a fost wafted din ochii ei. Atunci, Glaukos (Glaucus) a căutat să câștige prin sfaturile Atenei și a condus boi pentru ea. Dar nu știa deloc intenția lui Zeus care deține egida. Așa că Glaukos a venit să o caute de soție cu daruri; dar Zeus, care conduce norii, regele zeilor fără moarte, și-a aplecat capul în jurământ că ((lacuna)) . . fiul lui Sisif (Sisif) nu ar trebui să aibă niciodată copii născuți dintr-un singur tată. Așa că s-a întins în brațele lui Poseidon și s-a dezbrăcat în casa lui Glaukos bellerophontes fără prihană, depășind pe toți bărbații din ((lacuna)) . . peste marea fără margini. Și când a început să cutreiere, tatăl său ia dat Pegasos (Pegasus), care l-ar purta cel mai rapid pe aripile sale, și a zburat neobosit peste tot pe pământ, pentru ca gales el ar curs de-a lungul. Cu el Bellerophontes a prins și a ucis khimaira (Chimera) care respira focul. Și s-a căsătorit cu copilul drag al Marelui Iobates, venerabilul rege . . domnul (de) . . și ea goale . . „

Pindar, Oda Olimpică 13. 60 ff (trad . Conway) (lirică greacă C5 Î. HR.) :
” căci atunci când a venit Glaukos (Glaucus) din Lykia (Lycia) , inimile danezilor erau reci de frică de moarte, auzindu-l lăudându-se că în orașul lui Peirene propriul său strămoș deținea odată puterea suverană și marea moștenire a Palatului Regal și a patrimoniului larg : că bunicul s-a străduit odată în zadar lângă izvorul lui Peirene și a suferit mult, căutând să-i jugeze pe descendenții Gorgonului (Gorgonului) cu părul de șarpe, Pegasos (Pegasus). Până când Pallas, servitoarea zeiței, i-a adus căpăstru și bandă de aur, și iată că un vis era adevăr. – Nu dormi, rege Aiolid, spuse ea, ci ia acest farmec de armăsari și oferă-i Îmblânzitorului de cai, sire-ul tău, un taur alb ca Zăpada și arată-i această căpăstru.’
astfel de cuvinte, în timp ce dormea în întuneric, se părea că Fecioara umbroasă aegis i-a vorbit, iar el s-a ridicat în picioare și a apucat bucata magică, care zăcea lângă el pe pământ; și s-a dus cu bucurie să-l găsească pe profetul poporului țării sale, fiul lui Koiranos (Coeranus). Și i-a făcut cunoscut întreaga problemă a acestei chestiuni ciudate-cum că zăcuse toată noaptea pe altarul zeiței, așa cum îl prezisese văzătorul, și cum copilul lui Zeus a cărui sabie este fulgerul, în mâinile ei i-a adus farmecul de aur care îmblânzește spiritul sălbatic. Și profetul I-a poruncit să asculte imediat viziunea magică și lui Poseidon, deținătorul pământului, să sacrifice taurul puternic. Apoi, de asemenea, că el ar trebui să construiască un altar cu toată viteza la Athene, Regina armăsarilor. Cu toate acestea, puterea zeilor poate aduce cu ușurință lucruri care vor nega atât cuvântul jurat, cât și toate speranțele oamenilor. Astfel, cu toate zel puternic Bellerophontes confiscate armăsar înaripat, stabilirea între fălcile sale farmecul liniștitor, și montarea-l, în panoplia lui de bronz l-au jucat în sport, pentru a încerca ritmul lui. Și o dată, cu el, el a lovit Amazones (Amazoane), de la sânul rece de aer singuratic, că oștirea arcuite de femei-natură, și doborât Khimaira (Chimera) respirație foc, și ucis Solymoi. Soarta lui … a fost cea mai nerostită. Dar Pegasos locuiește în vechile tarabe ale lui Zeus pe Olympos.”

Pindar, Oda Istmiană 7. 44 ff:
„Pegasos (Pegasus) aripi de mare aruncat cu picioarele pe pământ Domnul său Bellerophontes, care a crezut pentru a ajunge la lăcașurile cerului, și împărtășesc compania lui Zeus. Dulciurile câștigate fără drept așteaptă un sfârșit cel mai amar.”

Euripide, Bellerophon& Stheneboea (piese pierdute) (tragedia greacă C5th Î.HR.):
povestea lui Bellerophontes a fost tema a două piese pierdute de Euripide intitulate Bellerophontes și Stheneboia.

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 2. 30 – 33 (trad. Aldrich) (mitograf grec C2nd A. D.):
„Bellerophontes, fiul fiului lui Sisif Glaukos (Glaucus), și-a ucis involuntar fratele, al cărui nume era, după diverse surse, Deliade sau Peiren sau Alkimenes (Alcimenes). Deci Bellerophontes a venit la Proitos (Proetus) pentru purificare. Stheneboia (Stheneboea) s-a îndrăgostit de el și i-a trimis invitații scrise la o întâlnire romantică. Când a respins-o, ea i-a spus lui Proitos că Bellerophontes i-a trimis mesaje de cea mai grosolană natură.
Proitos a crezut ceea ce i-a spus ea și i-a dat lui Bellerophontes o scrisoare pe care să o livreze lui Iobates, în care era scris că el urma să-l ucidă pe Bellerophontes. Când Iobates a citit-o, i-a ordonat lui Bellerophontes să ucidă Khimaira (Chimera), presupunând că în schimb s-ar fi distrus de fiară, deoarece nici măcar o cantitate de oameni nu ar putea să o supună cu ușurință, să nu mai vorbim de unul. Căci era o singură ființă care avea forța a trei fiare, partea din față a unui leu, coada unui balaur, iar al treilea cap (Mijlociu) era cel al unei capre, prin care a suflat foc. A jefuit mediul rural și a devastat turmele. Se presupune că a fost crescut de Amisodaros, așa cum afirmă și Homer, și potrivit lui Hesiod părinții săi erau Typhon și Ekhidna (Echidna). Bellerophontes a montat Pegasos (Pegasus), calul său înaripat născut din Medousa (Medusa) și Poseidon, și zburând sus în aer a doborât Khimaira cu arcul și săgețile sale.
după această provocare, Iobates i-a ordonat să lupte cu Solymoi (Solymi) și, când s-a făcut acest lucru, să ia Amazoanele. După ce i-a ucis pe aceștia, Iobates i-a ales dintre Lykieni pe cei mai renumiți pentru vigoarea lor și i-a instruit să-l omoare pe Bellerophontes în ambuscadă; dar când Bellerophontes i-a ucis și pe fiecare dintre ei, Iobates, îngrozit de puterea sa, i-a arătat scrisoarea lui Proitos și a spus că va fi onorat dacă Bellerophontes va rămâne cu el. I-a dat fiica sa Philonoe și, când a murit, i-a lăsat împărăția.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 1. 85:
” Sisif a stabilit Ephyra-acum numit Korinthos (Corint) – și sa căsătorit cu Merope, fiica lui Atlas. Lor li s-a născut un fiu Glaukos (Glaucus), care prin Eurymede l-a născut pe Bellerophontes, ucigașul Khimaira care respira focul.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 3. 1:
” potrivit lui Homer, Sarpedon a fost fiul lui Zeus de Laodamia, fiica lui Bellerophontes.”

Parthenius, romanțe de dragoste 5 (trad.Gaselee) (poet grec C1 Î .HR.):
„din Leontion de Hermesianax. . . Leukippos (Leucippus) fiul lui Xanthios, un descendent al lui Bellerophontes, și-a depășit cu mult contemporanii în forță și vitejie războinică. În consecință, el era prea bine cunoscut printre Lykieni (Lycieni) și vecinii lor.”

Strabo, Geografie 8. 6. 20 (trad. Jones) (geograf grec C1 Î.HR. până la C1 D. HR.):
„Peirene nu obișnuia să se ridice deasupra suprafeței și să curgă pe părțile laterale ale muntelui. Și aici, spun ei, Pegasos( Pegasus), un cal înaripat care a răsărit de la gâtul Gorgonului Medousa (Medusa) când i s-a tăiat capul, a fost prins în timp ce bea de Bellerophontes.”

Strabo, Geografie 14. 3. 5:
„Kragos (Cragus) , care are opt promontorii și un oraș cu același nume. Scena mitului lui Khimaira (Chimera) este așezată în vecinătatea acestor munți. Khimaira, o râpă care se întinde de pe țărm, nu este departe de ei.”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 4. 1 (trad. Jones) (Greek travelogue C2nd A. D.):
” este templul Atenei Chalinite (Bridler). Căci Atena, spun ei, a fost divinitatea care i-a dat cel mai mult ajutor lui Bellerophontes, iar ea i-a dat Pegasos (Pegasus), după ce s-a rupt și l-a îmbrăcat. Imaginea ei este din lemn, dar fața, mâinile și picioarele sunt din marmură albă. Că Bellerophontes nu a fost un rege absolut, dar a fost supus Proitos (Proetus) și Argives este credința mea și a tuturor celor care au citit cu atenție poeziile homerice. Când Bellerophontes a migrat la Lykia (Lycia), este clar că Corintienii erau totuși supuși despoților de la Argos sau Mykenai (Micene). Ei înșiși nu au oferit niciun lider pentru campania împotriva Troiei, dar au participat la expediție ca parte a forțelor, Mykenaian și altele, conduse de Agamemnon.
Sisif a avut alți fii în afară de Glaukos, tatăl lui Bellerophontes un al doilea a fost Ornytion, și în afară de el au fost Thersandros (Thersander) și Almos.”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 2. 4:
” ca unul merge până la Corint (Corint) sunt morminte . . . înainte de oraș este o grovă de chiparoși numită Kraneion (Craneum). Aici sunt o incintă de Bellerophontes, un templu al Afroditei Melainis și mormântul lui Lais.”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 31. 9 :
” și Troizenii au o fântână numită calul (Hippokrene), iar legenda despre aceasta nu diferă de cea care predomină în Boiotia (Beotia). Căci și ei spun că pământul a trimis apa când calul Pegasos (Pegasus) a lovit Pământul cu copita și că Bellerophontes a venit la Troizenos (Troezen) pentru a-i cere lui Pittheus să-i dea Aithra (Aethra) de soție, dar înainte de căsătorie a avut loc el a fost alungat din Corint (Corint).”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 1. 9 :
” printre reliefurile de pe baza statuii lui Poseidon se află fiii lui Tyndareus, pentru că și aceștia sunt mântuitori ai corăbiilor și ai oamenilor care călătoresc pe mare. Celelalte ofrande sunt imagini de Calm și de mare, un cal ca o balenă de la piept înainte, Ino și Bellerophontes, și calul Pegasos.”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 3. 5:
” corintenii (Corinteni) au băi în multe părți ale orașului . . . Cel mai faimos dintre ele este aproape de Poseidon. A fost realizat de Spartan Eurykles (Eurycles), care l-a înfrumusețat cu diferite tipuri de piatră, în special cea extrasă la Krokeai (Croceae) în Lakonia. În stânga intrării se află un Poseidon, iar după el Artemis vânătoare. De-a lungul orașului sunt multe fântâni, pentru că Korintienii au o cantitate mare de apă curgătoare . . . dar cel mai demn de remarcat este cel de lângă imaginea lui Artemis. Peste el este un Bellerophontes, iar apa curge prin copita calului Pegasos.”

Pausanias, descrierea Greciei 2. 27. 2 :
„pe scaun sunt lucrate în relief exploatările eroilor Argive, cea a lui Bellerophontes împotriva Khimaira (Chimera) și Perseus, care a tăiat capul Medousa.”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 18. 13:
” Bellerophontes distruge fiara din Lykia (Lycia).”

Pausanias, descrierea Greciei 9. 31. 3:
” urcând aproximativ douăzeci de stadioane din această dumbravă este ceea ce se numește Fântâna calului (Hippokrene). A fost făcută, spun ei, de calul lui Bellerophontes lovind pământul cu copita.”

Diodorus Siculus, Biblioteca de Istorie 6 fragmentul 9 (trad. Oldfather) (istoric grec C1 Î.HR.):
„Bellerophontes, care se afla în exil din cauza unei crime pe care a comis-o fără să vrea, a venit la Proitos (Proetus) care a făcut schimb de ospitalitate cu tatăl său; iar soția lui Proitos s-a îndrăgostit de Bellerophontes din cauza frumuseții sale și, din moment ce nu a putut să-l câștige prin convingere, l-a acuzat soțului ei că i-a oferit violență. Acum, Proitos nu a vrut să-și ucidă oaspetele și, în schimb, l-a trimis la Lykia (Lycia), având un mesaj scris către Iobates regele, care era socrul său. Iobates a primit scrisoarea și a descoperit că în ea era scris că ar trebui să-l ucidă pe Bellerophontes cu toată viteza; dar, nedorind să-l omoare, i-a poruncit în schimb să se alăture luptei cu khimaira (Chimera) care respira focul.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 57 (trad. Grant) (mitograf Roman C2nd A.D.):
„când Bellerophon a venit ca un exil la curtea regelui Proetus, Stheneboea, soția regelui, s-a îndrăgostit de el. La refuzul său de a se culca cu ea, ea i-a spus în mod fals soțului ei că a fost forțată de el. Dar Proetus, auzind acest lucru, a scris o scrisoare despre asta și l-a trimis lui Iobates, tatăl lui Stheneboea. După ce a citit scrisoarea, Iobates a fost reticent să omoare un astfel de erou, dar l-a trimis să omoare Chimera, o creatură formată din trei a spus să respire foc. Acesta a ucis, călărind pe Pegasus, și se spune că a căzut în câmpiile Aleiene și și-a dislocat șoldul. Dar regele, lăudându-i vitejia, i-a dat cealaltă fiică în căsătorie, iar Stheneboea, auzind de ea, s-a sinucis.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 157:
” fiii lui Neptunus . . . Bellerophon de Eurynome, fiica lui Nysus.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 243 :
” femeile care s-au sinucis . . . Stheneboea, fiica lui Iobas și soția lui Proetus, s-a sinucis din dragoste pentru Bellerophon.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 273 :
” cei care primele jocuri de conducere . . . Al unsprezecelea, cele pe care Argonauții le-au condus . . . Bellerophon a câștigat în cursa de cai; în cursa de care cu patru cai, Iolaus, fiul lui Iphicles, l-a cucerit pe Glaucus, fiul lui Sisif, iar caii snappish ai lui Glaucus l-au sfâșiat.”

Pseudo-Hyginus, Astronomica 2. 18 (trad. Grant) (mitograf Roman C2nd A. D.):
” acest semn Aratus și mulți alții l-au numit Pegasus, urmașul lui Neptunus și al Gorgonului Medusa . . . În momentul în care Bellerophon a venit să-l viziteze pe Proetus, fiul lui Abas și regele Argivelor, Antia, soția regelui, lovită de dragoste pentru oaspete, a implorat să-l viziteze, promițându-i Regatul soțului ei. Când nu a putut obține această cerere, de teamă că o va acuza regelui, ea l-a anticipat spunându-i lui Proetus că i-a oferit violență. Proetus, care fusese pasionat de Bellerophon, era reticent să-și aplice singur pedeapsa, dar știind că are calul Pegasus, l-a trimis la tatăl Antiei (unii o numesc Sthenoboea), pentru ca el să apere castitatea fiicei sale și să-i trimită pe tineri împotriva Himerei, care la acea vreme pustiea cu flăcări țara Lycienilor.Bellerophon a fost victor, și a scăpat, dar după crearea de primăvară, ca el a fost încercarea de a zbura la cer, și aproape a ajuns la ea, el a devenit îngrozit uita în jos la pământ, și a căzut și a fost ucis. Dar se spune că calul a zburat și a fost pus printre constelații de Jove .
alții au spus că Bellerophon a fugit din Argos nu din cauza acuzațiilor Antiei, ci pentru a nu mai auzi alte propuneri care i-au fost dezagreabile sau pentru a fi tulburat de rugămințile ei.”

Apuleius, Fundul De Aur 8. 16 ff (trad . Walsh) (roman C2nd A. D.):
” am reflectat că panica a fost mai mult decât orice lucru care l-a determinat pe celebrul Pegasus să ia în aer și că tradiția că avea aripi era justificată pentru că a sărit în sus la fel de sus ca cerul în frica lui de a fi mușcat de Chimera care respira focul.”

Nonnus, Dionysiaca 11. 142 ff (trad . Rouse) (epopeea greacă C5th A. D.):
„Glaukos’ (Glaucus’) caii au înnebunit și l-au aruncat pe pământ. Quickwing Pegasos l-a aruncat pe Bellerophontes și l-a trimis cu capul în jos din cer, deși era din sămânța făcătorului de pământ, iar calul însuși împărtășea sângele înrudit al lui Poseidon.”

Nonnus, Dionysiaca 28. 167 ff:
„Pegasos (Pegasus) zboară sus în aer la fel de rapid în cursul său ca vântul rătăcitor, a aruncat Bellerophontes.”

greacă veche & arta romană

P29. 1 Pegasus la primăvară

Apulian roșu figura vaza pictura C4th Î. HR.

M14. 1 Bellerophon, Pegasus, Chimera

Laconian negru Figura vaza pictura C6th Î. HR.

P29. 3 Bellerophon, Pegasus, Chimera

pictura vaza cu figura neagra Ateniana C6th B. C.

M14. 5 Bellerophon, Pegasus, Chimera

atenian roșu figura vaza pictura C5th Î. HR.

surse

greacă

ROMAN

bibliografie

o bibliografie completă a traducerilor citate pe această pagină.