definiție had
definiția corespunzătoare acestui cuvânt este a treia persoană singulară a trecutului Perfect simplu al modului indicativ al verbului a avea al cărui sens este să fie proprietar sau proprietar al ceva; a poseda o anumită calitate sau a fi sau a fi într-o situație concretă; a conține un obiect alții în interior; a avea oameni sau lucruri; a manifesta un anumit sentiment sau atitudine față de un obiect sau persoană; a păstra ceva înăuntru; a ține ceva.
înseamnă, de asemenea, primirea sau acomodarea unei persoane la alta; experimentarea unui anumit sentiment; exprimarea relației de rudenie între două sau mai multe persoane; păstrarea unei persoane într-un anumit mod; considerarea unei persoane într-un anumit mod.
ca verb auxiliar poate face parte din următoarele construcții: regimul prepozițional al pronumelui relativ „acel”, mai infinitiv indicând obligația de a face ceva; regimul prepozițional al pronumelui relativ „acel” mai infinitiv indicând că ceva este necesar. De asemenea, are conceptul de: au luat sau au decis asupra unor acțiuni și să fie bogați. De obicei folosit ca auxiliar cu valoarea lui haber.
ca verb pronominal înseamnă a reține un impuls, o pasiune sau un sentiment; a rămâne la ceva; a te asigura că cineva nu cade; a adera la cineva sau a fi pentru cineva sau pentru ceva; a așeza un obiect pe altul; a rămâne într-o anumită poziție; a rezista sau a te opune unei persoane într-o luptă.
cu substantive a căror semnificație este timpul, indică vârsta sau durata.
cu adverbele „mai puțin, mult, puțin” înseamnă valoare sau estimare.
datorită aspectului său perfectiv, adică a unei acțiuni care a fost făcută și terminată, face parte din unele, nu toate, din locuțiile care pot fi găsite cu verbul tener. Printre acestea se numără:
-a avut mai sus, care este o frază colocvială care înseamnă că o persoană suferă o povară.
-…. înainte de a avea în fața vederii o persoană sau un lucru. Se poate referi și la faptul că ceva este iminent.
-…. prezent ceea ce înseamnă păstrarea ceva în memorie cu intenția de a face ceva cu aceste informații, la momentul potrivit.
există și expresia „cine a avut, reținut” în care intervine acest verb conjugat, ceea ce indică faptul că un obiect care a fost posedat într-un alt timp este întotdeauna păstrat sau prețuit.