lucrări de HERSKOVITS
Bibliografie suplimentară
Melville Jean Herskovits (1895-1963) a fost un antropolog American. Două puncte sunt centrale în înțelegerea concepției sale despre antropologie: în primul rând, a fost un umanist preocupat de gama totală a comportamentului cultural și, în al doilea rând, a crezut că metoda inductivă este singura metodologie valabilă pentru Antropologie. În ambele, el a dezvăluit influența omniprezentă a lui Franz Boas, profesorul său de la Universitatea Columbia.
cea mai completă prezentare a opiniilor lui Herskovits se găsește în omul și lucrările sale (1948), revizuit și prescurtat ca Antropologie culturală (1955). Cultura a fost conceptul incluziv pentru el, înțelegând comportamentul și ideea, grupul și individul. Orientarea sa umanistă era evidentă în interesul său față de individ, pe care îl privea ca un participant activ la modelarea culturii. Deoarece individul era important în viziunea sa asupra culturii, istoria era importantă în ideile sale de schimbare a culturii. Aculturarea, reinterpretarea, retenția și sincretismul sunt concepte pe care el le-a ajutat să le formuleze și fiecare are dimensiunea sa istorică.
continuitatea trecutului și a prezentului a fost o temă frecventă a studiilor lui Herskovits despre Africa și despre negrii din Lumea Nouă. Teza sa din mitul trecutului Negru (1941) a fost că negrii din Lumea Nouă își dezvăluie moștenirea vest-africană în obiceiurile motorii, codurile de comportament, instituțiile sociale, organizarea familiei, religia, limba și arta. În opoziție, sociologii au susținut că factorii sincronici explică în mod adecvat comportamentul negrilor americani și că nu este înțelept să legăm negrul atât de direct de originile sale din Africa de Vest , deși cartea a stimulat interesul pentru Africa în rândul unor studenți ai negrilor din Lumea Nouă, nu a atins atenția generală timp de aproape două decenii, când unele dintre faptele despre Africa au devenit mai bine înțelese.
abordarea lui Herskovits asupra schimbării culturale a fost teoretică, spre deosebire de orientarea practică. El a fost întotdeauna critic față de Antropologia aplicată și, atât în acest sens, cât și în abordarea sa istorică, a fost în contradicție cu o mare parte din opera antropologiei Britanice din Africa. Opiniile sale cu privire la aceste puncte au fost rezumate în Aculturation: the Study of Culture Contact (1938a), care a făcut obiectul unei duplici a lui Malinowski (1939) în numele funcționalismului și Antropologiei orientate spre administrație care a apărut în Africa.
opoziția lui Herskovits față de Antropologia aplicată s-a bazat în mare măsură pe relativismul cultural. Deși în niciun sens nu a creat conceptul, în om și în lucrările sale și în scrierile ulterioare a devenit unul dintre cei mai intransigenți purtători de cuvânt ai săi. El a derivat relativismul din experiența enculturativă prin care se învață standardele de judecată și din aceasta a concluzionat că evaluările judecătoare ale culturilor sunt legate de cultură. Aceasta, desigur, nu abrogă comparația, ci implică faptul că bazele comparației sunt determinate cultural și ar trebui făcute explicite. El a insistat că conceptul de relativism are relevanță pentru toată învățarea culturală și a atras atenția asupra influenței culturii asupra percepției. El a considerat că este important să se facă distincția între” absolute”, care variază de la cultură la cultură, și” universale”, care sunt consecințe ale condiției umane; și a concluzionat:” a spune că nu există un criteriu absolut de valoare sau morală, sau chiar psihologic, de timp sau spațiu, nu înseamnă că astfel de criterii, în diferite forme, nu cuprind universale în cultura umană ” (1948, p. 76). Relativismul Cultural l-a determinat să respingă termenul „primitiv”, deși îl folosise pe scară largă, ca peiorativ, pentru a indica o lipsă de unitate a obiceiului, tradiției, credinței sau instituției. Ulterior a folosit „nonliterate”, un termen pe care l-a considerat mai neutru și mai descriptiv.
în concordanță cu interesele sale umaniste, Herskovits era interesat de religie, muzică, arte grafice și plastice și folclor, în special în culturile africane. Narațiunea Dahomean: o analiză interculturală (1958), scrisă cu Frances S. Herskovits, care a colaborat cu el de-a lungul carierei sale, este un grup detaliat de povești asamblate în timpul primei lor călătorii africane. Este o lucrare importantă, deoarece raportează cu atenție narațiunile la matricea lor culturală și abstractizează din ele elemente de interes teoretic comparativ. Herskovits era interesat de modurile în care cultura influențează artele, precum și de modurile în care artele validează cultura. El a folosit atât date religioase, cât și estetice pentru a documenta reținerile africane în rândul negrilor din Lumea Nouă.
dacă Herskovits era adesea umanist în orientarea sa, el nu era îngust și nu neglija aspectele sociale ale culturii. Unul dintre primele sale interese a fost în domeniul economiei, iar viața economică a popoarelor Primitive (1940) a fost primul text general din acest domeniu. A subliniat importanța contextului cultural al comportamentului economic și limitările unei concepții economice bazate exclusiv pe experiența din societatea occidentală. Cu toate acestea, el a adoptat definiția convențională, „formală” a economiei, aplicarea mijloacelor rare la scopuri date și, în principal, a încercat să urmeze categoriile de economie academică în ordonarea datelor sale. Acest compromis este cel mai evident în primul capitol al ediției revizuite, intitulat Antropologie economică (1940). În timp ce Polanyi și adepții săi (Polanyi și colab. 1957) a propus o definiție mai sociologică, „substanțială” a economiei, Herskovits, de obicei, a obiectat că abordarea lor pare să nege rolul alegerii individuale și a concluzionat că „nu trebuie să respingem omul Economic doar pentru a înlocui societatea ca o formulă exclusivă pentru înțelegerea comportamentului economic și ca punct de bază pentru analiză” ( 1952, p. 8). Polanyi era chiar mai sceptic decât Herskovits cu privire la aplicarea economiei tradiționale la comportamentul nonliterat. Adepții săi au sugerat că caracteristicile piețelor, banilor și surplusurilor din societatea industrială sunt atât de specifice încât termenii sunt abia aplicabili în societățile nonliterate. În timp ce Herskovits a văzut diferența dintre economiile societății nonliterate și industriale ca fiind una de grad, adepții lui Polanyi, precum George Dalton, îi văd ca fiind diferiți în natură. Este demn de remarcat faptul că domeniul antropologiei Economice s-a dezvoltat de-a lungul direcțiilor generale ale eforturilor de pionierat ale lui Herskovits.
Africa a fost un interes timpuriu al Herskoviților; teza sa de doctorat a fost despre complexul de bovine din Africa de Est. Cartografierea zonei sale culturale (1924; vezi și Bascom & Herskovits 1959) a fost utilizat pe scară largă. Mulți africani americani timpurii au fost instruiți în programul de studii africane pe care l-a fondat și regizat la Universitatea Northwestern. Pe măsură ce interesul pentru Africa s-a extins, Asociația de studii africane a fost formată cu Herskovits ca primul său președinte. Una dintre ultimele sale cărți, factorul uman în schimbarea Africii (1962), este un rezumat al cunoștințelor sale enciclopedice despre continent, interesul său pentru schimbarea culturii și orientarea sa umanistă.
James H. Vaughan, Jr.
lucrări de HERSKOVITS
1924 o analiză preliminară a zonelor culturale din Africa. Antropolog American Noua Serie 26: 50-64.
1928 negrul American: Un studiu în încrucișarea rasială. New York: Knopf.
(1937) 1964 viața într-o vale haitiană. New York: Octagon Books.
(1938a) 1958 aculturație: Studiul contactului Cultural. Gloucester, Mass. Smith.
1938b Dahomey: un vechi regat din Africa de vest. 2 vol. New York: Augustin.
(1940) 1952 Antropologie economică: un studiu în economie comparată. 2d ed., Rev. & enl. New York: Knopf. Articolul a fost publicat pentru prima dată ca viața economică a popoarelor Primitive. O ediție broșată a fost publicată în 1965 de Norton.
1941 mitul trecutului Negru. New York: Harper. O ediție broșată a fost publicată în 1958 de Beacon.
1948 omul și lucrările sale: știința antropologiei culturale. New York: Knopf.
1955 Antropologie Culturală. New York: Knopf. O revizuire prescurtată a omului și a operelor sale, 1948.
1958 Herskovits, Melville J.; și Herskovits, Frances S. Dahomean narativ: o analiză interculturală. Universitatea Northwestern Studii Africane, Nr. 1. Evanston, III.: Northwestern Univ. Apăsați.
(1959) 1962 Bascom, William R.; și Herskovits, Melville J. (editori) continuitate și schimbare în culturile africane. Univ. din Chicago Press. A se vedea în special pagina 37 din ediția din 1959.
1962 factorul uman în schimbarea Africii. New York: Knopf.
Bibliografie suplimentară
Malinowski, Bronislaw 1939 stadiul actual al studiilor în cultură Contact: câteva comentarii despre o abordare Americană. Africa 12: 27-47.
Merriam, Alan P. 1964 Melville Jean Herskovits, 1895-1963. Antropolog American Noua Serie 66: 83-109. Articolul include o bibliografie de 479 de articole de Herskovits, compilată de Anne Moneypenny și Barrie Thorne.
Polanyi, Karl; Arensberg, Conrad M.; și Pearson, Harry W. (editori) 1957 Comerț și piață în Imperiile timpurii: economie în istorie și teorie. Glencoe, III.: presă liberă.