care este formatul IMRaD?
formatul IMRaD (adesea pronunțat „im-rad”) este o structură de scriere științifică care include patru sau cinci secțiuni majore: introducere (I); metode de cercetare (M); rezultate (R); analiză (a); și discuție (D). Formatul IMRaD este cel mai frecvent utilizat format în scrierea articolelor științifice și a jurnalelor și este utilizat pe scară largă în majoritatea domeniilor științifice și de cercetare.
când folosesc formatul IMRaD?
dacă scrieți o lucrare în care efectuați cercetări obiective pentru a răspunde la o întrebare specifică, formatul IMRaD va servi cel mai bine scopurilor dvs. Formatul IMRaD este util mai ales dacă efectuați cercetări primare (cum ar fi experimentare, chestionare, focus grupuri, observații, interviuri și așa mai departe), dar poate fi aplicat chiar dacă efectuați doar cercetări secundare (care este cercetarea pe care o adunați din surse de lectură precum cărți, reviste, articole din reviste și așa mai departe.)
scopul utilizării formatului IMRaD este de a prezenta faptele în mod obiectiv, demonstrând un interes și o grijă reală în dezvoltarea unei noi înțelegeri despre un subiect; atunci când utilizați acest format, nu afirmați în mod explicit un argument sau o opinie, ci mai degrabă vă bazați pe datele colectate și informațiile cercetate anterior pentru a face o reclamație.
deși există nuanțe și ajustări care ar fi făcute la următoarele tipuri de documente, formatul IMRaD este structura fundamentală multe documente bazate pe cercetare:
- granturi
- propuneri
- rapoarte de recomandare
- planuri (cum ar fi un plan de marketing integrat sau un plan de management de proiect)
cum funcționează formatul IMRaD?
după cum s-a menționat mai sus, formatul IMRaD include patru sau cinci secțiuni majore. Micul „a” a avut multiple interpretări de-a lungul anilor; unii ar sugera că nu înseamnă altceva decât” și”, ca în” introducere, metode, rezultate și discuții”, dar alții au susținut că” a „ar trebui privit ca” analiză „în lucrări în care secțiunea” Rezultate ” poate să nu fie imediat clară și o secțiune care analizează rezultatele este importantă pentru înțelegerea cititorului. Oricum, „a” rămâne adesea cu litere mici pentru a indica faptul că, deși este adesea important, nu este întotdeauna necesar. Mai jos, vom trece în revistă cele cinci secțiuni majore, cu „a” având o greutate egală cu celelalte secțiuni.
rețineți că aceste cinci secțiuni ar trebui să meargă întotdeauna în ordinea listată mai jos:
- Introducere: introducerea afirmă problema de cercetare sau întrebarea(întrebările) pe care intenționați să o abordați prin cercetare. Introducerea dvs. ar include de obicei unele variații ale următoarelor:
- declarație a subiectului pe care urmează să îl abordați
- starea actuală a domeniului înțelegerii (adesea, numim aceasta o revizuire a literaturii și poate chiar merită să aibă propria secțiune)
- problemă sau decalaj în cunoaștere (ce nu știm încă sau trebuie să știm? ce mai trebuie să înțeleagă câmpul? ce a rămas în afara cercetărilor anterioare? este aceasta o problemă nouă care are nevoie de o anumită direcție?)
- declarație de prognoză care explică, foarte pe scurt, ce va implica restul lucrării, inclusiv o posibilă explicație rapidă a tipului de cercetare care trebuie efectuată
- metode: secțiunea Metode de cercetare poate merge orice număr de direcții diferite, în funcție de tipul de cercetare ați efectuat. Indiferent de ceea ce ați făcut pentru cercetarea dvs., această secțiune trebuie să fie foarte clară, foarte specifică, foarte detaliată și concentrată doar pe cercetare. Evitați să explicați ce înseamnă cercetarea–aceasta este pentru următoarele secțiuni, analize și discuții.În timp ce secțiunea de cercetare este adesea considerată cea mai plictisitoare secțiune pentru ca cineva să o citească, este considerată și cea mai importantă secțiune pentru a vă construi credibilitatea. Dacă metodele dvs. de cercetare sunt solide, hârtia dvs. are o greutate mult mai mare. Câteva sfaturi pentru ca secțiunea Metode să funcționeze bine:
- separați fiecare tip de cercetare pe care ați efectuat-o (interviuri, focus grupuri, experimente etc.) în subsecțiuni și discutați doar o metodă de cercetare în fiecare subsecțiune (pentru claritate și organizare, este important să nu vorbiți despre mai multe metode simultan)
- fiți foarte detaliat despre procesul dvs. Dacă ai intervievat oameni, de exemplu, trebuie să știm câți oameni ai intervievat, ce i-ai întrebat, ce ai sperat să înveți intervievându-i, de ce ai ales să intervievezi în locul altor metode, de ce ai intervievat acei oameni în mod specific (inclusiv furnizarea de informații demografice dacă este relevant) și așa mai departe. Pentru alte tipuri de colectare a datelor, trebuie să știm care au fost metodele dvs.–cât timp ați observat; cât de frecvent ați testat; cum ați codificat datele calitative; și așa mai departe.
- nu discutați ce înseamnă cercetarea. Veți folosi următoarele două secțiuni-analiză și discuții–pentru a vorbi despre ceea ce înseamnă cercetarea. Pentru a rămâne organizat, pur și simplu discutați metodele de cercetare. Aceasta este cea mai mare greșeală atunci când scrieți lucrări de cercetare, așa că nu cădeți în această capcană.
- rezultate: secțiunea Rezultate este esențială pentru ca publicul dvs. să înțeleagă ce a arătat cercetarea. Utilizați această secțiune pentru a afișa tabele, diagrame, grafice, citate etc. din cercetările tale. În acest moment, vă construiți cititorul spre concluzii trase, dar nu furnizați încă o analiză completă. Pur și simplu arătați ce spun datele. Urmați aceeași ordine ca și secțiunea Metode–dacă puneți interviurile mai întâi, apoi focus grupuri în al doilea rând, faceți același lucru în această secțiune. Asigurați-vă că, atunci când includeți grafice și imagini, etichetați și denumiți fiecare tabel sau grafic („Tabelul 3: rezultatele interviului”) și că le introduceți în corpul textului dvs. („după cum puteți vedea în Figura 1, șaptezeci și nouă la sută dintre respondenți…”)
- analiză: secțiunea Analiză detaliază ceea ce dvs. și alții puteți învăța din date. În timp ce unii cercetători doresc să combine această secțiune cu secțiunea de discuții, mulți scriitori și cercetători consideră că este util să analizeze datele separat. În secțiunea Analiză, petreceți timp conectând punctele pentru cititor. Ce spun interviurile despre modul în care angajatorii se gândesc la angajații lor? Ce spun observațiile despre modul în care angajații răspund criticilor la locul de muncă? Se pot face conexiuni între cele două tipuri de cercetare? Este important în secțiunea de analiză să nu trageți concluzii pe care rezultatele cercetării nu le sugerează. Respectați întotdeauna ceea ce spune cercetarea.
- discuție: în cele din urmă, încheiați această lucrare sugerând ce cunoștințe noi oferă acest domeniu. Veți dori adesea să rețineți Limitările studiului dvs. și ce cercetări suplimentare trebuie încă făcute. Dacă s-a descoperit ceva alarmant sau important, aici evidențiați aceste informații. Dacă utilizați formatul IMRaD pentru a scrie alte tipuri de lucrări (cum ar fi un raport de recomandare sau un plan), aici puneți recomandările sau planul detaliat.