o mulțime de coduri de conduită, orientări comunitare și declarații de valori ale companiei cer oamenilor să „își asume intenția bună” atunci când se află în conflict cu alți membri. Declarațiile pozitive ca aceasta se simt mai plăcute și mai primitoare decât listele de comportament interzis. Dar a cere oamenilor să” își asume intenții bune ” va submina de fapt codul dvs. de conduită și va face ca oamenii marginalizați să se simtă mai puțin bineveniți și mai puțin în siguranță în comunitatea dvs.
o regulă pozitivă este încă o regulă și încă interzice comportamentul care o contrazice. Trebuie să vă gândiți cu atenție la ce comportamente interzic așteptările dvs. pozitive și pe cine vor afecta aceste interdicții. „Asumați-vă intenția bună” este o așteptare pozitivă deosebit de pernicioasă care vă va submina codul de conduită. Inversul implicit al acestui lucru este că a nu presupune intenții bune este împotriva regulilor.
pe față, s-ar putea să nu pară o idee rea. La urma urmei, nu este asumarea celor mai buni în alții, în general, o modalitate bună de a trece prin viață? Care este răul în a încuraja asta în comunitatea ta?
răul este că a spune oamenilor să” își asume intenții bune ” este un semn că, dacă vin la tine cu o îngrijorare, le vei minimiza sentimentele, le vei controla reacțiile și le vei pune la îndoială percepțiile. Le spune oamenilor marginalizați că nu vedeți codurile de conduită ca instrumente pentru a aborda discriminarea sistemică, ci ca instrumente pentru a gestiona conflictele personale fără a lua în considerare diferențele de putere. Spunându-le oamenilor să „își asume intenții bune” trimite un mesaj Despre ale cărui sentimente intenționați să le centrați atunci când apare o problemă în comunitatea dvs.
codurile de conduită abordează inechitățile sistemice
codurile de conduită au devenit standard în spațiile geek, deoarece oamenii au devenit mai conștienți de modurile în care spațiile noastre sunt nesigure și neprimitoare pentru oamenii de culoare de toate genurile, femeile de toate rasele și alte persoane marginalizate. Sunt un instrument care ne ajută să construim spații mai sigure, mai primitoare și mai incluzive. Este important să țineți cont de acest obiectiv.
este tentant să conduci cu pozitivitate și să încurajezi o atmosferă prietenoasă, dar nu punem capăt hărțuirii și discriminării doar spunându-le oamenilor să fie drăguți. Chiar și cineva fără intenții rele poate provoca rău dacă este ignorant sau neglijent. Un exemplu clasic este călcarea pe piciorul cuiva: indiferent dacă vrei să o faci sau nu, nu schimbă faptul că călcarea pe piciorul cuiva doare.
puterea acestui exemplu este că elimină privilegiul și discriminarea sistemică din ecuație, ceea ce face mult mai ușor pentru oamenii care nu înțeleg puterea instituțională să înțeleagă. Dar încercarea de a explica impactul rasismului, sexismului și al altor forme de discriminare sistemică fără a le aborda ca sistem este imposibilă.
a vorbi despre călcarea pe piciorul cuiva ca un stand-in pentru micro-agresiuni lasă încă oamenii confuzi. Bine, sigur, dacă calci pe piciorul cuiva, te miști și îți ceri scuze–dar dacă a fost un accident, atunci chiar dacă a durut, nu justifică persoana care te înjură sau te împinge de pe picior, nu? Nu ar trebui politețea să meargă în ambele sensuri? Nu ar trebui oamenii să-și asume intenții bune și să ceară politicos ca cealaltă persoană să se miște?
deci nu vă voi cere să vă puneți în pielea cuiva care a călcat din greșeală pe piciorul cuiva. În schimb, îți voi cere să-ți imaginezi că piciorul tău a fost călcat.
dar nu doar o dată.
piciorul tău a fost călcat în fiecare zi din viața ta.
câțiva oameni au făcut-o intenționat, dar de cele mai multe ori a fost un accident. Oamenii care o fac nu te urăsc. Majoritatea nici nu te cunosc. Unii dintre ei sunt prietenii tăi. Unii dintre oamenii care te-au călcat pe picior te iubesc cu adevărat.
și totuși, în fiecare zi, piciorul tău este călcat. Poate din cauza rasei tale, sau a sexului tău, sau pentru că ești handicapat. Poate pentru că ești gras sau sărac. Poate toate cele de mai sus. Ideea este, oamenii sunt în mod constant pas cu pas pe tine.
înveți să te dai înapoi. Pentru a da spațiu oamenilor care te-ar putea răni. Pentru a da alte persoane dreptul de drum atunci când mersul pe jos în mulțimile, astfel încât acestea nu vor merge chiar în tine și BAM aduce călcâiul lor în jos pe pantofii rochie bună. Vi se spune în mod constant că trebuie să urmăriți unde vă puneți picioarele.
cât timp credeți că ați suporta asta înainte de a începe să vă întrebați de ce oamenii vă spun să vă urmăriți picioarele în loc să le spuneți oamenilor care vă calcă să le privească pe ale lor? Cât timp ți-ar lua să nu-ți mai pese dacă oamenii vor sau nu s-o facă? Pentru că atunci când împinge vine la stomp, ei în mod clar nu înseamnă să nu o facă, sau nu ar fi. se întâmplă.
în acest context, oamenii care îți spun să ‘presupui intenții bune’ sună ca și cum ți-ar spune cu adevărat să taci. Că sentimentele tale despre obtinerea călcat pe tot timpul nu contează. Că indiferent cât de dureros este piciorul tău, câți bani ai cheltuit înlocuind pantofii ruinați, de câte ori ai șchiopătat pe degetele de la picioare rupte, tot ai responsabilitatea de a-ți face griji pentru sentimentele oamenilor care te rănesc. Pentru că nu vorbesc serios. Ca și cum asta ar face diferența.
în calitate de lider al Comunității, nu doriți să construiți spații în care oamenii să reacționeze calm pentru a-și pune piciorul în picioare pentru a miliona oară. Doriți să construiți spații în care oamenii pot avea încredere că sunt în siguranță de a fi călcați. Pentru a face acest lucru, trebuie să abordați sistemul de comportament care îi face pe oamenii marginalizați să se simtă nedoriți, mai degrabă decât să tratați fiecare instanță a acelui comportament ca pe un conflict personal care a avut loc izolat.
asta nu înseamnă că intenția nu contează deloc. Cu siguranță, dacă știți că o persoană a intenționat să vă încalce codul de conduită, este indicat să țineți cont de acest lucru atunci când decideți cum să răspundeți. Nu ai un cuvânt liniștit despre maniere cu cineva care a folosit în mod intenționat o insultă rasială; le arăți ușa.
dar când cineva a fost neglijent în loc de rău intenționat, neglijența lor nu șterge răul. Trebuie să abordați acest rău centrând sentimentele victimei, în loc să le cereți să centreze sentimentele persoanei care le-a rănit. Trebuie să fii sensibil la faptul că incidentul individual face parte dintr-un model mai mare de comportament pe care îl experimentează și să iei măsuri pentru a menține acel model de comportament în afara spațiului tău.
falsa echivalență a tratării hărțuirii ca Conflict Interpersonal
a fi conștient de inegalitățile sistemice este esențială atunci când se tratează preocupările legate de codul de conduită. Abordarea incidentelor ca și cum ar fi simple conflicte între părțile implicate creează o echivalență falsă între a face față discriminării și a face față disconfortului momentan de a fi spus că ai rănit pe cineva.
Imaginați-vă că sunteți un lider al comunității. Un membru al comunității tale, Fred, vine la tine și îți spune că Alicia tocmai l-a înjurat și e supărat. Du-te și vorbește cu Alicia. Se pare că Fred a călcat pe piciorul Aliciei. Alicia, șocată și îndurerată, a strigat „au, Fred, ce naiba!?”
Fred insistă că acest lucru nu a fost corect, iar Alicia îi datorează scuze, pentru că nu a vrut să o calce pe picior, iar ea l-a făcut să se simtă rău. Codul tău de conduită spune că oamenii ar trebui „să-și asume intenții bune”, iar Fred depune o plângere că Alicia nu a făcut asta. El refuză să-și ceară scuze pentru că i-a călcat piciorul până când ea își cere scuze pentru blestem.
(în jurul valorii de acum, s-ar putea fi de gândire acest lucru este un ipotetic absurd pentru orice altă comunitate decât o clasă de grădiniță. Am consultat siguranța comunității timp de cinci ani și, prietene, sunt aici să vă spun: tonifiez acest exemplu în jos.)
înapoi la Alicia și Fred.
Alicia ar putea avea un deget rupt. Singura ei pereche de pantofi de rochie poate fi distrusă. Dar întrebarea dacă Fred îi datorează scuze pentru asta a fost complet deraiată în timp ce tu te distrezi cu falsa echivalență că Alicia aruncând o bombă f l-a rănit la fel de mult pe cât neglijența lui a rănit-o.
invalidarea sentimentelor victimelor
îngrijorarea cu privire la’ asumarea unei intenții bune ‘atunci când o parte a rănit-o pe alta înseamnă centrarea sentimentelor persoanei care s-a comportat prost și așteptarea ca persoana pe care au rănit-o să-și centreze și sentimentele.
uitați-vă la situația dintre Fred și Alicia. Îți poți imagina spunându-i Aliciei că ea și Fred greșesc amândoi? Vă puteți imagina spunându-i că ea are responsabilitatea de a lua în considerare sentimentele lui Fred, atunci când Fred se arată nici o preocupare pentru ei?
a le spune oamenilor să ‘își asume intenții bune’ înseamnă a le spune că, indiferent cât de mult rănesc, ei tot trebuie să zâmbească și să fie drăguți, astfel încât persoana care i-a rănit să nu se simtă învinovățită.
acest lucru creează un standard dublu. Alicia trebuie să-și asume intenții bune de la Fred, chiar dacă a călcat-o pe picior pentru că se ajuta singur în spațiul ei personal într-un mod pe care nu l-ar face niciodată unui alt bărbat. Dar când Alicia reacționează din șoc, furie și durere, Regula asumării intenției bune îi permite lui Fred să arunce asta ca pe ceva ce Alicia i-a făcut, mai degrabă decât să o vadă ca pe un răspuns uman foarte normal la a fi rănit.
politizarea reacțiilor victimelor
inclusiv „asumarea intenției bune” în codul dvs. de conduită le spune victimelor că nu sunt în siguranță în spațiul dvs., deoarece dacă fac ceva pentru a-i face pe alții să se simtă rău că le-au făcut rău, vor fi trași la răspundere pentru încălcarea regulilor.
în cazul lui Fred și Alicia, Fred se poate ascunde în spatele „asumării unei intenții bune” pentru a spune că intențiile sale îl absolvă de responsabilitatea de a-l răni pe Alicia. În același timp, el poate cere Aliciei să-și asume responsabilitatea pentru a-l face să se simtă rău. Și poate face asta indiferent de modul în care a reacționat. Chiar dacă nu l-a înjurat, dacă se simte în vreun fel învinuit sau nerespectat de modul în care îi spune să coboare din picior, el o poate acuza că a încălcat regulile prin faptul că nu și-a asumat intenția bună.”
” asumarea intenției bune ” este adesea introdusă în coduri de conduită pentru a încerca să creeze o cultură a nevinovăției, dar, în realitate, pune problema vinovăției în față și în centru. Dacă Fred nu a vrut nici un rău, el ar trebui să fie dispus să accepte responsabilitatea, în loc să insiste că nu e de vina. Ar trebui să înțeleagă că prima ta preocupare ar trebui să fie să faci spațiul sigur și primitor pentru Alicia și alți membri ai grupurilor marginalizate.
interogarea percepțiilor victimelor
persoanele marginalizate știu deja că ar trebui să ne „asumăm intenții bune” în altele. Ni se spune în fiecare zi că suntem „paranoici”, „exagerăm” sau pur și simplu „nebuni” dacă nu ne simțim bine că suntem tratați prost. Acest proces se numește ‘iluminare cu gaz’ și este un mod de a face oamenii marginalizați să nu aibă încredere în propriile noastre percepții, astfel încât să nu obiectăm să fim maltratați.
în darul fricii, Gavin de Becker vorbește mult despre instinct și despre modul în care femeile dezvoltă ‘sentimente intestinale’ despre bărbații care încearcă să le facă rău. Teza centrală a cărții este că femeile ar trebui să învețe să aibă încredere în aceste instincte, deoarece se bazează pe observații concrete ale comportamentului periculos. Ele sunt o formă de recunoaștere a modelelor pe care femeile o dezvoltă din ani de experiență. Membrii altor grupuri marginalizate dezvoltă forme similare de recunoaștere a modelelor pentru a se proteja de rău, adesea bazate pe semne atât de mici încât nu le pot descrie în mod conștient.
când le spui oamenilor din comunitatea ta să „își asume intenții bune”, consolidezi ideea că oamenii marginalizați nu ar trebui să aibă încredere în instinctele lor.
dacă Alicia este supărată pe Fred, nu este pentru că este răzbunătoare sau irațională. Fred i-a arătat Aliciei că el crede că sentimentele lui sunt mai importante decât ale ei. El crede că Alicia îi datorează să fie drăguț și să-l facă să se simtă bine cu el însuși chiar și atunci când a rănit-o. El crede acest lucru atât de puternic încât nu o va trata cu decență umană de bază până când ea ‘o câștigă’ cerându-i scuze. El i-a arătat Aliciei că crede că este în regulă să-i facă rău dacă nu este drăguță cu el.
Fred este periculos. Ar fi complet irațional pentru Alicia să-i extindă prezumția de nevinovăție. Forțând-o să facă acest lucru ar face comunitatea ta mai puțin sigură și incluzivă, nu mai mult.
la fel cum ar face comunitatea ta mai puțin sigură și incluzivă să ceri ca alți membri marginalizați ai comunității tale ‘să-și asume intenții bune’ în cei care au demonstrat destul de clar că intenția lor nu este bună.
Pe Cine Protejezi?
oamenii ajung adesea la declarații pozitive precum „își asumă intenții bune”, deoarece sunt îngrijorați de faptul că oamenii sunt „rușinați” din cauza greșelilor nevinovate. Dar societatea în general este deja înclinată să–și asume intenții bune în oameni cu putere și privilegiu-chiar și atunci când nu o demonstrează. Dacă doriți să construiți o cultură a „asumării intenției bune”, începeți prin asumarea intenției bune la persoanele marginalizate.
să presupunem că au încercat deja să fie drăguți. Să presupunem că sentimentele lor sunt valabile. Să presupunem că, după o viață de practică, ei răspund la un comportament dăunător în modul cel mai sigur pentru ei. Prioritizează acea siguranță asupra disconfortului de moment pe care îl simt oamenii atunci când își dau seama că au făcut ceva dureros.
documentele de stabilire a culturii, cum ar fi codul de conduită și valorile corporative, ar trebui să fie concepute în jurul protejării persoanelor marginalizate de comportamentul dăunător. Lăsați afară ” asumați-vă intenția bună.”În schimb, creați o cultură care recunoaște și împinge înapoi împotriva modurilor în care oamenii marginalizați sunt dezumanizați. Așteptați-vă ca oamenii să-și demonstreze intenția bună tratând oamenii cu respect.
această postare este sponsorizată de Frame Shift Consulting, o diversitate și incluziune în consultanță tehnologică specializată în atelierul Ally Skills. Fondatorul Valerie Aurora îi învață pe oamenii cu mai multe privilegii modalități simple, de zi cu zi, de a sprijini persoanele cu mai puține privilegii. Experiența aurorei ca inginer software open source îi conferă credibilitate și experiență unică atunci când vorbește cu companii de tehnologie. Aflați mai multe la http://frameshiftconsulting.com/ally-skills-workshop.